34. Despre romanul “Tatăl celuilalt copil”, Parinoush Saniee Share Written By Mihaela Zaharia Tags editura PoliromParinoush SanieeTatal celuilalt copil 2020-07-23 ”Mama știe să vorbească și înțelege mereu ce vrem, cum de nu pricepe ceva atât de simplu? Ea chiar nu știe că toți copiii buni, sănătoși frumoși și deștepți sunt ai taților, pe când copiii proști, urâți, bolnavi și muți sunt ai mamelor?” Nu știam mai nimic despre ”Tatăl celuilalt copil” decât că e o bună carte de parenting. Numele autorului nu-mi spunea nimic, nici măcar dacă e femeie sau bărbat. E femeie. Locuiește în Teheran și e profesoară de psihologie și sociologie. Cartea de față s-a bucurat de aprecierea publicului iranian, dar prima ei carte, Cel care mă așteaptă, a fost interzisă în Iran, deși ulterior a devenit bestseller internațional. Tatăl celuilalt copil este povestea băiețelului Shahab și a familiei lui compusă din mamă (Maryam), tată (Naser Mokhtari), un frate mai mare (Arash), o soră mai mică (Shadi), unchi (Hossein ), mătușă (Fataneh), văr (Khosrou) și verișoară (Fereshteh), bunica paternă și cealaltă bunică. Shahab are 4 ani și nu vorbește. Cartea e scrisă din perspectiva lui în care sunt inserate și capitole scrise de mama lui. E o carte pe care o recomand tuturor logopezilor, psihologilor și psihiatrilor pediatri care pot avea pacienți cu întârziere de limbaj sau mutism selectiv. Dar o recomand de asemenea tuturor părinților care au doi sau mai mulți copii, care au un copil ”obraznic”, tuturor taților care consideră că e suficient doar să muncească și să aducă bani acasă și atât și tuturor mamelor ai căror copii au astfel de tați. De ce? Pentru că în această carte afli ce ar putea gândi un copil care nu vorbește. Afli cum se simte. Afli care e raționamentul din spatele comportamentelor lui agresive sau obraznice. Afli cât de ușor e să învinovățești un copil care nu se poate apăra. Afli cât rău face să compari copiii între ei. Cât doare când părinții au un copil preferat și fac diferențe între ei. Afli câtă presiune poate să suporte un copil care este ”mândria familiei” și e obligat să fie mereu primul din clasă, să reușească, să nu dezamăgească vreodată, să nu fie vreodată el însuși. Afli cât de mult poate iubi o mamă. Afli că o mamă își iubește necondiționat toți copiii. Că o mamă e mereu de partea copiilor ei, chiar și atunci când asta presupune să fie împotriva tatălui lor. Afli ce înseamnă o bunică rea și egoistă și ce înseamnă o bunică adevărată. Care acceptă necondiționat, care are încredere, care arată iubire, care trece la acțiune, care știe să țină un secret, care știe să își certe copilul pentru drepturile nepotului, care pune binele nepotului ei mai presus decât orice. Afli ce înseamnă să fii un tată egocentric, care vede lucrurile doar din perspectiva lui, care își învinovățește soția când nu poate fi el mândru de copilul lui, un tată care își critică mereu copilul, care așteaptă ca propriul lui copil să facă primul pas către el, care nu știe să își arate iubirea nici măcar atunci când o simte. Afli ce înseamnă să fii tată, fizic și în acte, dar niciodată în sufletul copilului tău ... ”Tata își relua apoi munca nesfârșită. Discuțiile din casă erau reci și nu mă îndemnau să vorbesc. Mă întrebam de ce tatăl lui Arash și familia lui nu învățaseră cuvinte frumoase și afectuoase. Dacă el ar fi vorbit așa cu mama, dacă nouă ne-ar fi spus ”dragul meu” sau ”sufletul meu” sau alte vorbe de alint, mama n-ar mai fi tristă și retrasă. Și poate aș fi putut vorbi și eu.” Cartea a apărut la editura Polirom și o găsiți la orice librărie online. Cu drag, Psihoterapeut Mihaela Zaharia