Pare ciudat sa scriu un astfel de post pe un blog de parenting. Si totusi, chiar si timpul petrecut fara copii isi are valoarea lui, chiar si pentru copii. Am avut cateva astfel de zile la inceputul lunii septembrie. Pana acum am stat fara ei doar cand mergeam la cursuri si conferinte in strainatate sau cand aveam multa treaba in Bucuresti. Ultima vacanta in doi a fost in 2006 si de fapt nici aceea nu a fost chiar in doi, ci in trei, doar ca al treilea avea doar 5 luni de viata si era in burtica mea. Acum insa am avut timp pentru mine.

Am avut timp sa ma relaxez si psihic si fizic. Am putut sa las geamul larg deschis, am putut sa las ibricul sa fiarba pe aragaz pe ochiurile din fata, n-a mai trebuit sa ma ridic din 5 in 5 minute sa aprind lumina la baie, sa sting lumina la baie, sa le pun apa, sa le pun lapte etc.

Am avut timp sa colind prin magazine, tot pentru ei, insa de data asta am rasfoit pe indelete cartile pentru copii, m-am uitat atenta la jucarii, la hainute, n-am mai cumparat ceea ce imi era la indemana, ci mi-am notat ce se merita intr-adevar sa cumpar si ce nu.

Mi-am facut liste cu activitatile potrivite pentru copii in urmatoarea perioada, cu evenimentele la care vreau sa particip impreuna cu ei, cu cadourile pe care vreau sa le dau anul acesta, astfel incat acum stiu din timp ce anume e cel mai util.

Am avut timp sa ma uit la fotografii si inregistrari cu noi si copiii si chiar sa descopar tipare de comportament care se repetatu si la care ar fi bine sa renunt, dar pe care nu le-am vazut pana acum fiindca nu le realizam constient.

Pe deasupra am avut timp si pentru noi, am avut timp sa stam de vorba pur si simplu. Recent un tatic imi povestea ca dupa ce si-au dus pentru prima data fetita de 4 ani la bunici si s-a intors cu sotia lui acasa, nu stiau ce sa-si spuna, ce sa faca impreuna. Si au realizat atunci ca viata lor din ultimii ani fusese centrata pe copilul lor si nu pe ei, ceea ce poate fi periculos pentru un cuplu.  Asa ca au hotarat sa petreaca timp doar pentru ei chiar si atunci cand copilul lor este acasa.Ceea ce va recomand si voua.

Macar 3-4 zile pe an sa aveti astfel de zile de vacanta in doi (nu de munca!) pentru a va pune ordine in ganduri, pentru a vedea rolul vostru de parinte de la distanta, pentru a evalua situatia voastra dintr-o perspectiva mai larga, dar si pentru a va odihni, relaxa si a avea timp sa va ganditi cum sa fiti un parinte mai bun.