Duminică, pe 8 mai 2011 am fost împreună cu Ioana și cu o prietenă la Festivalul japonez Michi Biraki organizat la Gradina Botanica de sectia de limba japoneza a Universitatii Bucuresti.

 

Anunţul l-am văzut postat aici:

http://japoneza.lls.unibuc.ro/?page_id=534 Din păcate, de cand stam in Bucuresti nu am apucat să mergem la Gradina Botanica http://www.gradina-botanica.ro/ aşa că m-am bucurat că am ocazia să ajung. Doar că nu am prins o vreme prea frumoasa, chiar a plouat şi era frig, incat ne-am hotarat sa mai venim cand va fi mai cald si mai multe flori inflorite. Intrarea la Festival a fost gratuita, intrarea in Gradina Botanica a fost 5 ron /persoana, copiii sub 7 ani intra gratis.

Festivalul a avut loc in 3 pavilioane diferite. Primul inspre care ne conduceau sagetile de intrare a fost cel cu sushi si povești japoneze.

Ioana a stat sa asculte povesti spuse de studentele la japoneza:

iar eu m-am așezat la coada pentru sushi, 

doar ca sushi s-a terminat înaintea mea. Următoarea serie se vindea după jumătate de oră, dar cum poveștile s-au terminat între timp, ne-am hotărât să plecăm la următorul pavilion. În care erau în principal cărți de manga, karaoke și … ceai. Ioanei i-a plăcut o păpușă:

De acolo am plecat către al treilea pavilion, mergând destul de mult, în direcția în care mergeau și alții că la un moment dat săgețile dispăruseră și am ajuns la pavilionul central, înâmpinaţi de afară de un frumos ornament origami:

Aici am găsit o mini expoziție ikebana:

ateliere de origami:

ateliere de shodo (caligrafie japoneza):

unde am copiat amandoua, sub îndrumare evident, caractere japoneze din cele scrise pe tablă (Ioana a ales “primăvară”, eu am ales “copil”):

Erau si proiecții de anime și jocuri de go, dar noi am preferat să ne îmbrăcăm în kimonouri (yukata de fapt, kimonouri de vară, mai subtiri si fara alt kimono alb pe dedesubt):

chiar si cu pălărie:

Multumim fetelor care ne-au ajutat la îmbrăcat, că fără ele nu se putea: 

Tot în kimono am asistat la dansurile tradiţionale japoneze:

Apoi în sfârşit le-am dat înapoi  (cu greu că sunt tare comode, deşi nu mă aşteptam) şi am plecat şi noi spre casă. Mergând pe aleile din grădină, Ioana mi-a spus: “Mami, n-o să uit niciodată ziua asta!”

Acasă însă a găsit ea o modalitate să continue să poarte “kimono” îmbinând creativ o esarfă de-a mea cu o bluzită:

Ne-a plăcut atât de mult că ne-am fi dus şi săptămâna următoare la festivalul “O mie de cocori” organizat pe 14 mai 2011 de Liceul Ion Creangă: http://japanjoy.blogspot.com/2011/05/festival-japonez-la-cn-ion-creanga-din.html , dar Robert a fost răcit şi am preferat să stau eu cu el acasă, însă venim la anul. Poate veniţi şi voi!