33. Despre cartea ”Drama copilului interior”, Alice Miller

”Un adult poate fi deplin conștient de sentimentele sale numai dacă a avut părinți sau îngrijitori cărora le-a păsat de el. Oamenilor abuzați sau neglijați în copilărie le lipsește această capacitate și, prin urmare, nu sunt cuprinși niciodată de emoții neașteptate. Ei vor admite doar acele sentimente care sunt acceptate și aprobate de cenzura interioară, care este urmașul părinților lor. Depresia și un sentiment de gol interior reprezintă prețul pe care trebuie să îl plătească pentru acest control.”

Vorbeam azi cu fiică-mea (care are 16 ani) despre părinți maturi emoționali. Eu nu cred că există așa ceva, adică nu în sensul static. Există părinți care se maturizează emoțional în fiecare zi. Așa cum fac și eu 😊 Dar e vorba de un proces (în engleză ar fi cu ”ing”) care nici el nu e liniar. Există zile când mă felicit pentru cum am reușit să abordez o situație cu unul sau altul din cei doi adolescenți pe care îi am, există zile în care recunosc că nu știu ce ar trebui să fac (ultima dilemă: să o las pe fiică-mea să fie vegetariană așa cum e de un an jumate sau să încerc să o conving să nu mai fie, așa cum mă bat bunicii la cap??) Uneori nu sunt convinsă cum ar fi cel mai înțelept să acționez. Uneori cred că fac bine pe moment, dar după o perioadă nu mai pare așa de benefic ce am făcut. Uneori fac ce pot și se dovedește că acel lucru a fost cel mai adecvat. În plus, mai există o lecție pe care am învățat-o de când erau bebeluși: ce e bine cu unul nu înseamnă că e benefic și cu celălalt. Nu puteam nici măcar să îi îmbrac la fel pentru că unul transpira de cald și celălalt tremura de frig: dacă fiică-mii îi puneam căciulă în cap curgea apa de pe ea, dacă lui fiu-miu nu-i puneam căciulă, a doua zi tușea. Acum, adolescenți fiind, e și mai și.

Alice Miller s-a născut într-o familie de evrei în Polonia în 1923. A reușit să supraviețuiască celui de-al doilea război mondial împreună cu mama și sora ei. În 1946 se mută în Elveția împreună cu soțul ei (cu care va avea doi copii) iar în 1953 își ia doctoratul în filozofie, psihologie și sociologie la Universitatea din Basel. Până în 1960 a studiat psihanaliza pe care a practicat-o până în 1980, după care s-a axat pe explorarea sistematică a copilăriei, criticând teoriile promovate de Sigmund Freud și Carl Jung pentru că ”blamează copilul și protejează părinții”. În 1985 părăsește Elveția și se mută în Franța unde moare în 2010.

Alice Miller consideră că rădăcina violenței în societate este faptul că părinții își bat copiii peste tot în lume, în special în primii ani de viață. Copilului îi este interzis să se apere împotriva violenței îndreptată asupra lui și astfel el trebuie să își reprime reacțiile naturale ca frica și furia, dar le vor elibera mai târziu ca adulți împotriva propriilor copii sau a altor oameni.

Cartea ”The Drama of the Gifted Child” a apărut în 1979 și este prima carte scrisă de Alice Miller.

Este o carte nu doar pentru terapeuți, ci și pentru clienții terapeuților, pentru foștii copii, pentru părinți și pentru viitori părinți.

Alice Miller consideră că ”există un număr foarte mare de oameni care intră în terapie cu credința (cu care au crescut) că au fost fericiți și protejați în copilărie.”

Eu cred că există mult mai mulți care nu întră în terapie tocmai fiindcă ei consideră că au avut o copilărie fericită, ceea ce nu s-ar adeveri dacă ar intra într-o terapie ...

Așadar, este o carte dureros de adevărată. În primul rând, ne determină să ne punem întrebări și să conștientizăm mai bine traumele trăite când eram copii:

”Toți acești oameni au dezvoltat arta de a nu trăi sentimente, deoarece un copil își poate trăi sentimentele numai atunci când există cineva care îl acceptă deplin, îl înțelege și îl sprijină. Dacă acea persoană lipsește, dacă acel copil, pentru a simți, trebuie să riște pierderea dragostei materne sau a celei care o înlocuiește pe mamă, atunci își va refula emoțiile. Nu le poate experimenta nici măcar în secret, doar pentru sine, nu va reuși să le experimenteze deloc. (Dacă acestea ar fi dus la pierderea dragostei mamei lor, lucrul acesta ar însemna moartea pentru un copil.)

Pentru a evita pierderea ”dragostei” părinților noștri, am fost obligați să le satisfacem nevoile inconștiente cu prețul dezvoltării noastre emoționale.

Nevoile copilului de respect, atenție, înțelegere, simpatie și răspuns au trebuit refulate, ceea ce a avut consecințe grave. Una dintre aceste consecințe este incapacitatea persoanei de a trăi conștient anumite sentimente proprii (cum ar fi gelozia, invidia, furia, singurătatea, neajutorarea sau neliniștea) fie în copilărie, fie mai târziu, în viața adultă.

Dar acestea vor rămâne, totuși, în corpul lui, în celulele acestuia, înmagazinate ca informație ce poate fi declanșată de un eveniment ulterior.

Pe parcursul vieții ulterioare, acești oameni vor fi obligați să se confrunte cu situații în care aceste sentimente rudimentare se pot trezi, dar fără ca legătura originară să devină vreodată clară. Legătura poate fi descifrată numai când emoțiile intense au fost trăite în terapie și puse cu succes în legătură cu situația lor originară.

Un adult poate fi deplin conștient de sentimentele sale numai dacă a avut părinți sau îngrijitori cărora le-a păsat de el. Oamenilor abuzați sau neglijați în copilărie le lipsește această capacitate și, prin urmare, nu sunt cuprinși niciodată de emoții neașteptate. Ei vor admite doar acele sentimente care sunt acceptate și aprobate de cenzura interioară, care este urmașul părinților lor. Depresia și un sentiment de gol interior reprezintă prețul pe care trebuie să îl plătească pentru acest control.”

Depresia este un alt subiect pe care Alice Miller îl abordează în carte:

”Oamenii care mi-au cerut consiliere din cauza depresiei s-au confruntat, de obicei, cu o mamă care era extrem de nesigură și care, în foarte multe cazuri, suferea ea însăși de depresie. Copilul, de cele mai multe ori singurul sau primul născut era văzut ca posesiunea mamei. Ceea ce mama nu reușise să descopere cândva în propria mamă putea găsi în copilul ei: pe cineva aflat la dispoziția ei, care putea fi folosit ca un ecou și putea fi controlat, care era complet centrat pe ea, care nu ar fi părăsit-o niciodată și îi oferea întreaga atenție și admirație.”

În concepția ei, depresia este strâns legată de grandomanie, dar în terapie aceasta nu se întâlnește izolat (decât atunci când este cuplată cu depresia) fiindcă această formă de tulburare nu exercită nici o presiune sub forma unei suferințe vizibile care să determine apelarea la psihoterapie.

Fără terapie, este imposibil ca persoana grandomană să rupă legătura tragică dintre admirație și dragoste. Caută necontenit admirația, din care nu primește niciodată sufficient, fiindcă admirația nu este același lucru cu dragostea.”

Alte subiecte abordate sunt umilirea copilului (impresionant exemplul cu înghețata), importanța doliului în terapie, rolul compasiunii, sentimentul de vinovăție, disprețul și manipularea inconștientă, substratul emotional al aderării la ideologii, confruntarea cu părinții noștri în dialogul nostru interior și ce se întâmplă atunci când îndrăznim să ne exprimăm adevăratul sine în timpul sau în urma unui process terapeutic.

Toate aceste subiecte sunt însoțite de exemple concrete din viața pacienților săi care îți creează stări emoționale intense ce nu te lasă să uiți principiile pe care le exemplifică. Și de care sper că vei ține cont atunci când vei interacționa cu copilul tău real sau cu copilul tău interior.

Cartea a apărut la editura Herald și se găsește pe site-ul editurii, Librarie.net, Libris, Emag, Cărturești, etc. 

Cu drag,

psihoterapeut Mihaela Zaharia

Find us on Facebook

Articole pentru părinti
 Mihaela Zaharia
 28  122234  26.04.2021
Recenzii de carte
 Mihaela Zaharia
 139  35189  28.01.2024
De zi cu zi
 Mihaela Zaharia
 91  139743  02.03.2024
140. Despre cartea "Enzima miracol", dr Hiromi Shinya
28.01.2024 13:51 | Mihaela Zaharia
139. Despre cartea ”Bani fericiti”, Ken Honda
01.01.2024 16:26 | Mihaela Zaharia
138. Despre cartea ”Codul greutății corporale”, dr. Jason Fung
17.06.2023 20:53 | Mihaela Zaharia
137. Despre cartea "Hrană pentru creier” - Lisa Mosconi
08.04.2023 18:47 | Mihaela Zaharia
136. Despre cartea ”Vindecarea fără efort”. Dr. Joseph Mercola
02.01.2023 15:07 | Mihaela Zaharia
135. Despre cartea ”Greutatea ideală”, Allen Carr
30.11.2022 22:39 | Mihaela Zaharia
134. Despre cartea “Ochi pentru vindecare”, Francine Shapiro, Margot Silk Forrest
04.11.2022 12:20 | Mihaela Zaharia
133. Despre cartea ”Supermintea”, Dave Asprey
24.10.2022 13:47 | Mihaela Zaharia
132. Despre cartea ”Alimente care ucid creierul” – dr. David Perlmutter
21.10.2022 15:13 | Mihaela Zaharia
131. Despre cartea ”Spațiul variantelor”, Vadim Zeland
09.10.2022 18:28 | Mihaela Zaharia
130. Despre cartea ”Terapia tatălui”, Doreen Virtue, Andrew Karpenko
18.09.2022 18:52 | Mihaela Zaharia
129. "Despre cartea Câștigă acum încredere în tine” – dr. Paul McKenna
25.05.2022 18:32 | Mihaela Zaharia
128. Despre cartea ”Totul despre femei. Ghid pentru bărbați”, dr. John Gottman, dr. Julie Schwartz Gottman
15.05.2022 20:21 | Mihaela Zaharia
127. Despre cartea ”Drumul vieții”, de Valerio Albisetti
10.05.2022 11:52 | Mihaela Zaharia
126. Despre cartea ”Bucuria afacerilor”, Simone Milasas
21.02.2022 11:29 | Mihaela Zaharia
125. Despre cartea ”4 ore Corpul” de Tim  Ferriss
18.02.2022 17:01 | Mihaela Zaharia
124. Despre cartea ”Ghid aplicativ de evaluare clinică a copiilor și adolescenților”, Elena Otilia Vladislav
22.01.2022 18:28 | Mihaela Zaharia
123. Despre cartea ”Cum să vorbim în public”, Dale Carnegie
24.11.2021 19:48 | Mihaela Zaharia
122. Despre cartea ”Povestea ta a început demult. Cum să vindeci traumele familiale moștenite”, Mark Wolynn
30.10.2021 11:45 | Mihaela Zaharia
121. Despre cartea ”Puterea cuvintelor ... care mă eliberează”, Jacques Martel
18.10.2021 14:35 | Mihaela Zaharia
120. Despre cartea “Totul pornește de la mâncare” de Dallas și Melissa Hartwig
17.10.2021 13:18 | Mihaela Zaharia
119. Despre ghidul ”Ieșirea din labirint”, dr. Robert Hemfelt, dr. Frank Minirth, dr. Paul Meier, dr. Deborah & Brian Newman
10.10.2021 16:23 | Mihaela Zaharia
118. Despre cartea ”Labirintul codependenței”, dr. Frank Minirth, dr. Robert Hemfelt, dr. Paul Meier
09.10.2021 14:43 | Mihaela Zaharia
117. Despre cartea ”Pachinko”, Min Jin Lee
03.09.2021 17:51 | Mihaela Zaharia
116. Despre cartea ”Răzbunarea iertării”, Eric-Emanuel Schmitt
05.06.2021 14:42 | Mihaela Zaharia
115. Despre cartea “A Therapist’s Guide to EMDR”, Laurel Parnell
23.05.2021 11:57 | Mihaela Zaharia
114. Despre cartea ”Magia ordinii la locul de muncă”, Marie Kondo și Scott Sonenshein
12.05.2021 15:50 | Mihaela Zaharia
113. Despre cartea ”Soluția zonelor albastre. Cum să mâncăm și să trăim asemeni celor mai sănătoși oameni de pe planetă”, Dan Buettner
09.05.2021 16:31 | Mihaela Zaharia
112. Despre cartea ”Efectul compus”, Darren Hardy
24.04.2021 13:28 | Mihaela Zaharia
111. Despre cartea ”Trezește uriașul din tine” / ”Descoperă forța din tine” – volumul II, Antony Robbins
23.04.2021 18:05 | Mihaela Zaharia