”Vindecarea are loc printr-o schimbare de conștiință și de convingeri, prin iertarea celorlalți, a noastră înșine, a vieții și a lui Dumnezeu. Vindecarea se produce când renunțăm la convingerile noastre despre cum ar fi trebuit să fie viața noastră și când suntem dispuși să o acceptăm și, până la urmă, chiar să o apreciem așa cum este.”

Nu știu de ce, dar nu am vrut să îmi cumpăr cartea când am văzut-o în librărie, deși cealaltă carte bine-cunoscută a lui Robin Norwood, Femei care iubesc prea mult (recenzia nr. ) mi-a plăcut foarte mult. Poate tocmai fiindcă citisem deja o carte de ea, am preferat să îmi cumpăr alte cărți de autori pe care nu-i citisem deloc. Însă după vreo două luni am văzut-o iar într-o postare pe net în care cineva făcea schimb de cărți. Cum și eu aveam niște cărți de dat, am ales să o primesc și pe ea la schimb. Și nu îmi pare rău deloc. 

Însă, așa cum spune și autoarea, este o carte pentru o anumită etapă din viață:
”Faptul că sunteți atrași de conținutul acestei cărți înseamnă că, fără îndoială, vă apropiați ori sunteți deja în punctul de integrare sau poate chiar începeți să vă mișcați din acel punct către calea cunoașterii de sine. Într-o etapă anterioară a evoluției conștiinței, ați fi manifestat mai puțin sau chiar nici un interes petnru subiectele prezentate aici. Într-un punct mai avansat de pe calea de întoarcere către sine, cartea este la fel de lipsită de relevanță deoarece veți fi progresat către interese universale și mai puțin personale.”

Robin Norwood a fost psiholog și psihoterapeut. Este foarte cunoscută pentru cartea ”Femei care iubesc prea mult”. Apoi eu nu am mai auzit de ea până la această carte din care am aflat că deși s-a bucurat de un succes enorm după lansarea cărții, când avea 42 de ani, viața ei s-a schimbat mult. A divorțat fiindcă nu se mai regăsea în acea căsnicie și copiii ei erau mari, a renunțat la cariera de terapeut fiindcă pasiunea dispăruse complet și s-a îmbolnăvit foarte grav. După ce și-a revenit din operația în care credea că va muri au urmat 7 ani de izolare și de reflecție. În urma lor a apărut această carte (în 1994). 

”Îmi dau seama azi că studiul ezoteric a fost o continuare firească a activității mele în sfera dependenței. Mulți ani de zile am explorat dependența relațională și recuperarea de după și am constatat că ea era o urmare a modelelor nesănătoase de relaționare dobândite, de obicei, din familia disfuncțională în care persoanele respective au crescut. Aceste modele continuau în viața adultă și se repetau, inconștient, cu partenerii cu care dramele copilăriei se puteau interpreta din nou.
Dar doream să știu mai ales, DE CE aceste femei (și bărbați) s-au născut în familii disfuncționale? De ce un copil se naște într-un mediu potrivit și sănătos, iar altul intră în viață în niște condiții care garantat îl vor traumatiza? De ce condițiile de viață, respectiv calitatea părinților, sănătatea, inteligența și pătura socială s-au distribuit atât de inechitabil? Suntem victime întâmplătoare ale caruselului universal al vieții? Sau avem destine care se încadrează, în mod ordonat, într-un plan general? Și dacă avem un asemenea destin, cum ne dăm seama de direcția în care se îndreaptă și cum putem folosi această informație?”

Capitolele cărții sunt:
1.    De ce mi se întâmplă asta tocmai mie?
2.    Ce încearcă să îmi spună corpul meu?
3.    Există cumva ceva ce mie îmi scapă?
4.    Ce rost are suferința?
5.    De ce sunt relațiile mele atât de complicate?
6.    Cum de m-am ales cu asemenea rude?
7.    Încotro mă îndrept și când am să ajung acolo?
8.    Cum să mă vindec pe mine și pe ceilalți.

Toate se împletesc frecvent cu povești de viață a unor persoane reale. 

Este o carte ce vorbește mult despre reîncarnare, liber-arbitru, cicluri de vindecare, clarviziune, corp și suflet, evoluția conștiinței umane, rezonanță morfogenetică (Rupert Sheldrake), karma, relații și destin, procesul de trezire, proiectul de viață, etc.

Așadar, dacă aceste concepte nu îți sunt străine sau îți stârnesc curiozitatea, această carte este pentru tine. 

Pentru mine au fost esențiale trei pasaje, care de fapt ar ajuta pe oricine să se raporteze mai benefic la suferințele din viața personală, chiar dacă sunt într-un proces psihoterapeutic, chiar dacă nu:

”Oriunde noi vedem adversitate, sufletul nostru vede șansa vindecării, a dezvoltării și a iluminării noastre.”

”Orice problemă este o temă de rezolvat dată de sufletul tău. Așadar, recunoaște că problema ta, rana, boala, dizabilitatea servesc unui scop și încearcă să-l accepți, adică identifică ce încearcă să te învețe.”

”Dacă ne amintim că toate greutățile, inclusiv cele legate de alți oameni, sunt în slujba unui scop important al evoluției noastre, atunci vom vedea în dușmanii noștri agenți ai iluminării noastre. Binecuvântarea dușmanilor, dorindu-le tot binele pe care ni l-am dori nouă, este o modalitate extraordinară de a ne obține eliberarea. ”Nu te lăsa biruit de rău, ci biruiește răul cu bine (Romani 12:21)”

Cartea a apărut la editura Litera în 2020. Eu o recomand tuturor terapeuților de orice fel. Se găsește pe site-ul editurii Litera,  Libris, Cărturești, Emag, etc. 

Cu drag,

psihoterapeut Mihaela Zaharia